04 decembrie 2014

Our place & THE WALK-IN-CLOSET PROJECT

Alina Ceusan # Featured

“Ma simt ca un copil in dimineata Craciunului. Nu port pijamale calduroase si ridicole in acelasi timp, insa sunt la Carmen si am decis sa scriem pe blog inainte sa mergem la sala…”

Ma simt ca un copil in dimineata Craciunului pentru ca azi a ajuns o parte din dessing. Masina parcase in fata blocului cand eu imi asteptam taxiul. Nu m-am putut abtine si am facut cateva fotografii – pentru mine, pentru voi si pentru Raul care deja imi dadea indicatii pe WhatsApp despre cum sa fotografiez bucatile croite si sa ii trimit fotografii sa vada culoarea mobilei…

Ultima data cand am scris despre apartament stateam intr-o alta camera si ne pregateam de Halloween. Acum ne-am mutat in dormitorul propriu-zis si avem o saltea pe jos. Din memorie: in fata saltelei se afla vechiul televizor din primul apartament, iar in stanga ei, una din canapelele vintage rose pe care le-am achizitionat de la Joben ArtDeco (Cluj Napoca).

(Bomboniera Joben Art Deco, Craniu auriu – Istanbul Taksim Sq. – unul asemanator, la 19$ gasiti aici, Sticlutele de parfum vintage – OLX )

Momentan, camera in care maine va fi dressingul arata cam asa (detalii). Intr-un colt stau standerele si in alt colt e “biroul meu”. Partea buna e ca am un fotoliu din acest set pe post de scaun de birou. Bossy.

Avand in vedere faptul ca ai mei se ocupa cu mobilier la comanda, mare parte din mobila va fi realizata in atelierul nostru din Targu Mures. Am stat nenumarate zile pe salteaua aia alba, in mijlocul camerei si mi-am secat ochii uitandu-ma la fotografii cu walk-in-closets, perfect dressing, my wardrobe si alte cuvinte-cheie care duceau spre aceleasi rezultate. In final am ales o culoare deschisa, cu striatii naturale. Pinterest-ul e o sursa foarte buna de inspiratie si am fost foarte atenta la fiecare detaliu. Am sa incerc sa va descriu cum va arata in final aceasta camera, va rog sa luati loc si sa sa rezolvam impreuna acest exercitiu de imaginatie. (+ avem si schita)

Our Dream Walk-in-Closet

Amandoi ne dorim camera asta dintotdeauna si adevarul e ca suntem foarte fericiti ca dupa atata timp, vom avea in sfarsit o camera pe post de dulap. Raul are foarte multe haine, foarte multi pantofi… are multe accesorii de argint antichizat, ceasuri, ochelari de soare, curele, papioane… De mine nu mai spun nimic… Trebuia sa profitam la maxim de capacitatea camerei asa ca am optat pentru un dressing pana in tavan, cu o coroana decorativa aplicata in partea de sus si picioare rotunjite in partea de jos, pentru a inlesni procesul de curatare.

Tot aici voi avea si masa de machiaj, care are o pozitionare corecta si un chi pozitiv (in sfarsit) – in fata ferestrei, unde e acum canapeaua. Lumina naturala face minuni pentru fotografii si filmari si este vitala in procesul de machiaj. In fiecare apartament in care am locuit spatiul era limitat si nu puteam avea parte de lumina naturala frontala la masuta de machiaj. Dressing-ul continua pe cei doi pereti, in paralel cu dulapuri cu un sistem de tip lift. Am redat dimensiunile de o asa maniera incat sa avem trei randuri de umerase pe inaltime. Vreau ca toate hainele sa fie pe umeras, inclusiv pantalonii si jeansii.

Insula din mijloc e pentru lenjerie, accesorii, pijamale si halatele albe inscriptionate cu numele nostru pe care nu le avem. (Le vom avea la un moment dat, pentru ca ce altceva poti purta dimineata cand iei micul dejun pe balcon decat un halat alb?). Partea de top e completata cu o oglinda taiata hexagonal pentru ca orice arata mai bine pe o oglinda si acolo o sa stea destul de des o vaza cu trandafiri albi sau rosii, cateva carti de moda si paharele cu sampanie pentru serile cu fetele. Abia astept. La capatul insulei vrem o sofa crem. O sa o gasim si pe aia’ undeva. E pentru atunci cand vrei sa te asezi si sa admiri pantofii, sau pur si simplu sa te incalti…

Continuam cu rafturile de pantofi si genti care vor fi luminate cu led-uri. Am tot incercat sa ii explic lui Vio (tata) ca dressing-ul este o expozitie in sine. Iar atunci cand vine vorba de genti si pantofi nu vine nimeni sa imi spuna ca trebuie sa fie o usa, care sa le ascunda. A inteles intr-un final si cred ca si voi sunteti de acord cu mine in ceea ce priveste aspectul ledurilor. They are precious! Le-am aranjat in asa fel incat primul lucru pe care il vezi cand intrii in camera din partea stanga e raftul cu pantofi, iar primul lucru pe care il vad eu din pat cand ma trezesc e raftul cu genti. Asta ca sa mai pot sta 10 minute in pat sa ma gandesc la tinuta din ziua respectiva.

Nu stiu ce ar mai fi de spus, maine dimineata voi fi undeva pe o scara, incercand sa instalez go pro-ul care va inregistra procesul de montaj si va spiona baietii in acelasi timp. Avand in vedere faptul ca materialele au fost croite dupa dimensiunile schitei, in Cluj, baietii se vor apuca de montaj la ora 8 dimineata. Eu trebuie sa fug la sala si apoi sa ma odihnesc ca n-am sa pot sa dorm din doua motive: bormasinile + fluturii in stomac pe care deja ii am. Raul mi-a spus ca abia asteapta sa vada mobila si ca o sa fie foarte fericit – si citez: “maine seara cand totul e gata, de fapt nu maine, ci poimaine cand avem toate hainele asezate la locul lor” si raspunsul meu a fost:

“Tell me about it…”

Mie nu imi vine sa cred ca am ajuns in acest stadiu al proiectului, insa suntem genul de oameni care vad dincolo de peretii vechi si-nalti, batuti de vreme… sau dincolo de prima impresie. Apartamentul e considerat monument istoric si ne dorim sa pastram o linie clasica in design si in alegerile decorative. Draperii din catifea groasa, accente vintage si multe lumanari parfumate pe ici-colo…

Sa fie intr-un ceas bun!

LATER QUESTION for my readers: Stiti cumva daca la Zara Home exista aceste modele de manere pe stoc? Daca aveti drum prin mall dati-mi de stire 😀

Love, A.